Liceul Teoretic "Meşterul Manole"



 Ultimele ştiri

eTwinning împlineşte 10 ani !

În cinstea acestei aniversări, pregătim o gamă variată de activităţi speciale.

Ziua Internaţională a Cărţii!

Elevii claselor a V-a au participat la un "Maraton de Lectură", organizat în incinta bibliotecii liceului.

ZIUA UŞILOR DESCHISE

Joi, 30 aprilie 2015, în incinta Liceului Teoretic "Meşterul Manole"-ZIUA UŞILOR DESCHISE.

 Legătura cu administraţia


  10 decembrie - Ziua Internațională a Drepturilor Omului

”10 decembrie - Ziua Internațională a Drepturilor Omului” - proiect internațional implementat la Liceul ,, M. Manole”, Căușeni-Republica Moldova, Școala Gimnazială ,,Gh. Popescu”, Mărgineni, Olt, și Colegiul ,,I. Kalinderu” Bușteni, România
La data de 30 ianuarie a fost sărbătorită pe plan internațional Ziua Non-violenței în Școală. În această zi, liceenii Anton Galina, Cucoș Ana, Novac Olga, Peni Cristina, Lupu Rusalina, Vameș Alexei, au venit cu un mesaj de promovare a armoniei, solidarității și respectului pentru colegii lor mai mici. Acțiunea ”Să viețuim în armonie, solidaritate și respect !” este o componentă a proiectului Internaţional educaţional de parteneriat interşcolar România –Republica Moldova „10 Decembrie-Ziua Internaţională a Drepturilor Omului” Editia a III-a/ Octombrie 2015-mai 2016. Elevii claselor primare au primit în dar fișe cu îndrumare pentru un comportament decent, cu indicații utile și un mesaj de la liceeni. Învățătoarele de la clasele primare Bacal Valentina, Chitic Natalia, Demcenco Natalia, Cojocaru Natalia, Ghenciu Tatiana, Novac Vera, Tatar Efrosinia au organizat concursul desenelor, unde copiii au demonstrat, cît e de bine atunci cînd toată lumea se respectă, cînd toți sunt veseli, cînd elevii discută unul cu altul într-un mod civilizat.
Liuba Pleșca, Directorul Liceului Teoretic ”Meșterul Manole”, a afirmat:
”Buna zidare a lumii poate prospera doar dacă relațiile interumane, comunicarea de la om la om este eficientă, constructivă și neapărat umană. Violența în toate timpurile este aducătoare de violență. Violența poate distruge ceea ce umanitatea a construit secole. Violența îndepărtează omul de esența lui, fiind un teren foarte fertil pentru zămislirea și creșterea trufiei, ignoranței și a egocentrismului. Unde violența e – dragoste nu e”

În cele trei școli și în școlile partenere elevii și profesorii au marcat Ziua Internațională a Drepturilor Omului, care se sărbătoreşte anual pe data de 10 decembrie, în cadrul unui proiect internațional ajuns la a III-a ediție. Alături de școlile noastre la acest proiect participă și Colegiul ,,I. Ciordas”, Beiuș, Școala Gimnazială nr.2, Caracal și alte școli.
Organizatorii principali ai acestui proiect sunt profesorii: Iuliana Trașcă, Iuliana Ciubuc, Crina Bercovici, Mariana-Aura Benescu, Maia Porombrica La școala Gimnazială ,,Gh. Popescu”, Mărgineni, Olt la activitățile desfășurate au fost invitați polițistul de proximitate și un psiho-sociolog. În perioada 7-11 decembrie 2015 s-au desfășurat activități pe tema drepturilor omului. Activitățile propuse au avut loc paralel în școlile partenere și au constat în susținerea unor referate, prezentări PowerPoint, expoziții de afișe pe tema dată, concursuri adresate elevilor având ca temă „Drepturile Omului”. În anul 1948, la 10 decembrie a fost adoptată şi proclamată de Adunarea generală a ONU -Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, iar această dată a devenit pentru ţările semnatare Ziua Internaţională a Drepturilor Omului.
România a semnat Declaraţia la 14 decembrie 1955 când a şi fost admisă în rândurile statelor membre ale ONU. 
Educarea tinerei generaţii în spiritul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, al demnităţii şi toleranţei, al schimbului liber de opinii este un obiectiv major decurgând din Constituţia României.
Printre obictivele acestui proiect international amintim: conştientizarea privind importanţa drepturilor pe care le au tinerii prin lege si responsabilizarea morală a fiecăruia, implicarea acestora în activităţi de asimilare a conceptelor urmată de influenţa pozitivă a comportamentului tinerilor.

Proiectul va continua cu acțiuni de voluntariat și dezbateri pe tema nonviolenței în școli.

Maia Porombrica,
prof. Liceului Teoretic ”Meșterul Manole”,
s.Sălcuța, r.Căușeni

  Săptămâna religiei în liceul Meşterul Manole

Să nu depinzi de păcat – iată sensul libertăţii
Săptămâna religiei în liceul Meşterul Manole din satul Sălcuţa, raionul Căuşeni a culminat cu o conferinţă creştină în cadrul căreia au fost luate în dezbatere importante aspecte ale vieţii tinerilor (şi nu numai) confruntaţi cu multe pericole venite din diferite surse. Aspectul de bază al discuţiilor a fost unul existenţialist şi a vizat relaţia dintre libertate şi responsabilitate care, ignorată sau greşit înţeleasă, ar putea marca profund viaţa oricui.
Conferinţa a fost organizată de către elevii liceului nominalizat, ghidaţi de către Nicolae Jelihovschi, protoiereu, preot slujitor al bisericii Adormirea Maicii Domnului din Sălcuţa, profesor de religie şi educaţie civică şi susţinuţi cu hotărâre de către echipa managerială a instituţiei în fruntea căreia se află o bună creştină şi inimoasă conducătoare – Liuba Pleşca. În calitate de invitaţi la conferinţă a fost prezent preotul, jurnalistulOctavian Moşin.
Tonul discuţiilor l-a dat Doina Grăjdean, elevă în clasa a XI-a care a pornit de la gândul că a fi tânăr nu e chiar simplu. Ispitele pot veni din înţelegerea hipertrofiată a propriei independenţe, libertăţi, care fac ca tânărul sau tânăra să nu mai asculte de părinţi sau profesori, să considere că, elementar, a învăţa, înseamnă a face cuiva pe plac. Uneori se comit fapte urâte numai din dorinţa tânărului de a se afirma, de a nu fi expulzat din gaşcă. Ne ascundem sub o carapace şi ne minţim că, astfel, suntem fericiţi şi împăcaţi. Această stare ar putea fi lesne numită moarte intelectuală, a conchis eleva.
- Fiecare om, iar un tânăr cu atât mai mult, are nevoie de un filtru interior şi acest filtru s-ar numi discernământ, a punctat Liuba Pleşca. Unde e valoare şi unde nonvaloare? E bine să mă las mobilizat numai de net? Sunt în stare să afirm în plină stradă sfânta dreptate? Este bine dacă trec cu nepăsare pe lângă bibliotecă?- acestea sunt doar câteva din întrebările cruciale pe care trebuie să şi le pună cetăţeanul în devenire.
Preotul Octavian Moşin a adus argumente pe înţelesul oricui în favoarea afirmaţiei că tânărul aflat pe băncile şcolii trebuie să se gândească bine ce va face atunci, când va ajunge pe câmpul de luptă. Or, lupta nu poate fi evitată şi de ea nu te poţi pregăti în plăceri. Lejeritatea generează lene şi de aceea este un pericol. Evident, luptând, poţi şi să cazi, dar anume căderile trebuie să ne înveţe a rezista.
Părintele Octavian Moşin a afirmat cu hotărâre că ar fi o greşeală să-i tot cicălim pe tineri, văzând în faptele lor doar greşeli. Mulţi sfinţi ai creştinătăţii au spus că tinerii trebuie priviţi cu evlavie şi responsabilitatea lor ar creşte.
Dat fiind faptul că în sală erau mulţi elevi din clasa a XII-a a fost lansat un apel ca studenţii mâine să completeze rândurile ASCO (Asociaţiei Studenţilor Creştini-Ortodocşi) şi această propunere a găsit sprijinul majorităţii celor prezenţi.
Sloganele dominante, devenite crez în această zi au fost În viaţă e greu să fii corect, dar e necesar. A fi liber în sens creştin înseamnă a nu depinde de păcat. Discuţiile la această temă, desigur, vor continua.

Vlad SĂRĂTILĂ

  Faptele strămoşilor ca model de urmat

Istoria este a noastră şi noi suntem ai ei
În liceul nostru nu a fost nici o activitate care să fie organizată pentru a fi la număr. Tot ce se face este pregătit cu migală, creator pentru ca să fie interesant, frumos şi original.
Totuşi, există momente în viaţa noastră şcolară când ştim să ne depăşim singuri pe sine. Cred că o asemenea clipă stelară a fost săptămâna istoriei care a demarat la începutul lunii decembrie.
Săptămîna istoriei a avut două puncte culminante Conferinţa naţională consacrată Marii Uniri de la 1 decembrie 1918 şi concursul cîntecului patriotic. Remarcăm pentru început prezenţa la conferinţă a preotului Grigore Jelihovschi, paroh al bisericii din Sălcuţa, deputat în primul parlament al Republicii Moldova şi semnatar în această postură a Declaraţiei de independenţă a ei, cavaler al Ordinului Republicii. Rugat să se pronunţe asupra clipele, cînd a fost senată declaraţia de suveranitate, al a menţionat: Atunci noi ne gândeam la credinţă şi neam.
Deşi nu era misiunea ei directă, doamna Liuba Pleşca, directorul liceului Meşterul Manole, a găsit de cuviinţă să se pronunţe numaidecât asupra subiectului în discuţie. Ea a menţionat că Ziua Marii Uniri este o lecţie continuă de istorie şi de maturitate civică. Noi toţi ne simţim orfani de ţară aşa cum se simte o casă din care s-au luat trei copii. Să ştie fiecare noi suntem dezlipiţi de ţara noastră. Această realitate trebuie să fie mereu trează în conştiinţa noastră, trebuie s-o acceptăm ca adevăr istoric. Altfel zis, să fim foarte sensibili atunci, cînd se vorbeşte despre Marea Unire.
Al doilea moment asupra căruia a stăruit doamna director a fost atitudinea noastră de însemnele naţiunii noastre. Ele sunt ale noastre, au fost purtate de strămoşi şi nu se cuvine să le neglijăm.
Ideea a fost imediat prinsă de către doamna Natalia Ciobanu, director adjunct pentru instruire. Unirea a fost o revoluţie paşnică înfăptuită cu Tricolorul, a menţionat ea. Ulterior doamna directo adjunct s-a referit la marile personalităţi care au realizat Unirea menţionîndu-l printre acestea pe marele mecenat, bunul creştin Vasile Stroiescu. În timp s-a văzut că Unirea este principalul ideal al românilor de pretutindeni, a conchis vorbitoarea.
Cu adevărat, Marea Unire este şi va fi cea mai sublimă pagină a istoriei poporului nostru, a preluat ideea eleva Doina Grăjdean. Dacă nu ne uneam, ne pierdeam identitatea noastră naţională. Totuşi, acum accentul se pune pe modernitate. Ne interesează care este atitudinea tinerilor noştri faţă de Marea Unire. Dacă va fi reanimat un conflict care ar pune în pericol naţiunea noastră, cîţi tineri vor sări în apărarea valorilor noastre naţionale? Cred că este nevoie de o schimbare a mentalităţii oamenilor. Ei trebuie să privească cu alţi ochi naţiunea română şi necesitatea lor de a se uni. Mai ales în condiţiile, cînd noi trăim într-un stat captiv, ajuns la cheremul structurilor oligarhice. Noi nu suntem o naţiune săracă, a menţionat altă elevă, Silvia Ermurache. Ea a amintit de enorma cantitate de aur pe care statul român, ameninţat de invazia germană, l-a dus la Moscova şi nu mai poate recupera decît cantităţi neînsemnate.
Părintele Grigore Jelihovschi şi doamna Liuba Pleşca au adus un omagiu şcolii româneşti. Cunoştinţele pe care le dădea această şcoală au fost atît d trainice, încît oamenii bătrîni mai ţin minte şi azi ce au învăţat atunci, cu şaptezeci de ani în urmă.
O fulminantă luare de cuvânt în problema Unirii a avut-o preotul şi profesorul Nicolae Jelihovschi. E a ţinut să sublinieze în cîteva rînduri că Unirea politică nu poate fi înfăptuită fără unirea în spirit. Reintegrarea poporului român poate deveni posibilă fără credinţa comună în Iisus Hristos. Atmosfera de sărbătoare a fost asigurată de către corul Buna vestire şi mulţi elevi care au recitat poezii şi au interpretat cântece despre Marea unire. Printre aceştia Iraida Creangă, Alexandrina Bagrin şi cel mai dârz dintre toţi Grigore Coroi din clasa întîi.
Răsună cuvinte sacramentale:
- Noi libertate am visat, dar n-am ştiut ce-i libertatea,
- Noi fericire am am visat, dar n-am ştiut ce-i fericirea…
Peste o zi aceste cîntece au căpătat o rezonanţă deosebită în timpul concursului de muzică patriotică. Elevii s-au prezentat la acest concurs cu însemnele naţionale ale neamului nostru – baloane colorate în roşu, galben şi albastru - papioane, eşarfe, panglici şi chiar costume cu aceeaşi cromatică. Toate cântecele au fost interpretate cu multă inimă şi toate întâmpinate cu aplauze. În final câştigători au fost desemnaţi elevii din clasele a noua care au venit mai uniţi, mai bine organizaţi.
Suntem siguri că aceste veritabile lecţii de istorie şi cultură naţională vor rămâne pentru totdeauna în memoria absolvenţilor şcolii noastre.

Margareta HABAROVA

 2 Toamna bobocilor moderni

Balul bobocilor este o sărbătoare atât de a noastră încît nerăbdarea pune stăpînire pe toţi cu vreo două săptămâni înainte de evenimentul propriu zis. Această nerăbdare se simţea în sală pînă la deschidere. Toţi sfredeleau cu privirile cortina care nu se mai da la o parte, nerăbdarea şi curiozitatea citindu-se pe feţe.
Semnalul de început este dat şi sala izbucneşte în aplauze. Scena este invadată de „boboci”, adică de elevii din clasa a zecea are vor să fie liceeni cu acte în regulă. Primul examen pe care îl au de trecut este în mod surprinzător cel de limba…japoneză. Bobocii vorbeau în japoneză ca nişte tokioţi sadea, atîta doar că mai confundau uneori mîncărurile de pe masă cu peştii din oceane şi florile de pe cîmp. Aşa-i cu japoneza, o codiţă de hieroglifă poate să te dea jos din căruţa BAC-ului. Periculoasă afacere şi de aceea ne teleportăm imediat pe un teren mai cunoscut, unde creşte ridichea năzdrăvană care cere noi şi noi tehnologii, inclusiv electronice, pentru a putea fi extrasă. Dacă, într-un tîrziu s-a făcut şi asta, putem cânta şi Luminiţa Demcenco nu ezită să iasă în scenă, chemîndu-l pentru mai multă siguranţă pe Dragoş Creangă. În doi este mai uşor să cauţi o stea şi ea trebuie căutată că doar n-o să mâncăm toată viaţa doar ridiche.
Toate bune, dacă n-ar veni BAC-ul de care am mai pomenit. Următoarea scenetă, despre cele mai originale metode de copiere provoacă nişte aplauze amestecate cu nostalgie. Eeeeh, au fost vremuri, când dereticătoare se făcea în ziua examenului poştaş iar în internet apăreau teste rezolvate. Acum eşti filmat ca o vedetă de cinema De altfel, zicem noi că tot liceanul gîndeşte doar la examenele de absolvire dar nu este chiar aşa. Lucrul acesta ni-l demonstrează foarte convingător pălăria magică. Ea ne arată că în capul liceanului apar uneori cele mai surprinzătoare idei. Bobocii au arătat că-i cunosc bine pe cei cărora le oferă pălăria deschizătoare de mistere. Omniprezentă tema Dragostei. Toţi o cheamă, toţi o doresc. Ea nu lipseşte nici în inima cenuşăresei, nici în pasul de dans al bobociţelor.
Zbenguiala boboceilor i-a trezit pe gînsaci. Ei vin cu o urare aşa cum se cuvine unor nănaşi, dar au şi întrebări provocatoare. Din ele se vede, bunăoară, că, pentru a prinde un iepure sălbatic, trebuie doar atât: să te ascunzi într-un tufiş şi să faci ca morcovul. Poligloţi, frate, ştiu şi morcoveşte şi japoneza. Bine-ar fi să se descurce la fel de reuşit şi la română.
Aici ar fi trebuit să vină botezul, dar orice botez cere lepădare de păcat. Nănaşii îi pun pe boboci să jure că nu vor chiuli de la lecţii, că vor învăţa dor foarte bine şi că se vor purta frumos. Poate chiar mai frumos decît nănaşii.
- Jurăm! Jurăm! Jurăm! Această fermitate în jurăminte trezeşte pe ici-pe acolo uşoare zâmbete. De, ce e relaţia dintre licean şi liceu? Desigur, Dragoste, dar, din păcate în dragoste nu toate jurămintele sunt respectate. Aşa vine şi botezul, semn că jurămintele au fost acceptate. Toată lumea e fericită, toţi cîntă şi se veselesc. Buna dispoziţie este transmisă tuturor mai ales celor dintr-a noua care de pe acum încep să se gîndească ce să facă să-i întreacă. Ce-o mai fi – se va vedea. Noi, cei dintr-a XI-a ne gîndim cum să facem ca să devenim nişte nănaşi exemplari.

Galina ANTON

 2 Octombrie -Ziua Autoconducerii

Iată-ne păşind cu paşi grăbiţi spre multaşteptata Zi de autoconducere care nouă ne oferă şansa de a fi şi noi profesori iar pe profesori îi teleportează în trecut, pe timpurile cînd erau şi ei elevi.
În anul acesta Ziua de autoconducere a avut un parfum deosebit. Clasa a noua a fost gazda liceului. Elevii din această clasă au întâmpinat fiecare profesor la poartă şi l-au condus pînă la intrare, unde îi aşteptau alţi doi elevi îmbrăcaţi în haine naţionale cu tradiţionala pîine şi sare – simbolurile ospitalităţii umane.
Pe parcursul zilei a fost organizată o recreaţie veselă pentru elevii claselor primare. Cei mici au recitat poezii, a cîntat şi pentru acestea au primit daruri. Bucuria lor a fost mare şi au spus că-şi doresc ca astfel de recreaţii să fie organizate mai des.
Pentru profesorii-elevi a fost organizată o pauză de cafea. În acest răstimp a fost demonstrat un film de scurt metraj despre felul cum au decurs pregătirile pentru Ziua de autoconducere. Grupurilor de profesori le-a fost puse întrebări care-i obligau să scoată din memorie momente haioase pe care le-au trăit. În final profesorii au primit scrisori de mulţumire din partea elevilor.
Ziua a finalizat cu un careu festiv pe parcursul căruia fiecare a avut şansa să-şi exprime gîndurile şi sentimentele. Fiecărui profesor i s-a decernat o Diplomă de merit şi i-a fost dedicat un catren original. În ciuda faptului că Ziua autoconducerii e o tradiţie veche în liceu, de fiecare dată se află modalităţi noi de organizare pentru ca tuturor să le fie interesant. Perfecţiunea nu poate avea hotare.

Rusalina LUPU

 1 septembrie - Ziua cunostintelor


 14 Martie-Ziua Internaţională a numărului PI

O aniversare internationala inedita la Liceul Meşterul Manole din s.Sălcuţa, r.Căuşeni -14 martie 2014, ora 11.00 Profesorii şi elevii din zece ţări , in calitate de coordonatori, comunică în limbaj matematic. Zilele acestea profesorii şi elevii din zece ţări vor elabora materialele pentru omagierea numărului Pi. La iniţiativa profesoarei Iuliana Traşcă de la Scoala Gimnazială "Gh. Popescu" Margineni-Scorniceşti România cu susţinerea profesorilor de matematică de la Liceul Meşterul Manole de la Sălcuţa raion.Căuşeni , Rep. Moldova, s-a dat startul Proiectului internaţional educaţional de parteneriat interşcolar "14 Martie-Ziua Internaţională a numărului PI", Editia I/ Martie 2014. Fiecare participant la proiect va vorbi în limba lui maternă, dar matematica va permite să ne înţelegem şi să fim foarte aproape unul de altul. Proiectul va stimula şi va promova creativitatea elevilor precum şi va atrage în activităţi şi acţiuni pentru a indrăgi matematica.
Frumuseţea matematicii, caracterul ei universal, fascinantele proprietăţi ale unor numere - elevii vor redescoperi împreună cu dasălii săi. Erika Baune (Limbazi, LETONIA), Laima Mikuckiene (Obeliai, LITUANIA), Maria Krupa (Lublin, POLONIA), Larisa Tarasyuk, Ekaterina Kukharchyk (Baranovichi, BELARUS), Elene Akhalaia, Manana Gadeli(Tbilisi, GEORGIA), Gayane Hayrapetyan (Yerevan, ARMENIA), Cristina Popescu (Calgary, CANADA), Porombrica Maia, Aneste Lidia, Anton Galina(Căuşeni, MOLDOVA) , Liliana Brînza (Rîşcani, MOLDOVA) şi profesorii din ROMÂNIA :Iuliana Traşcă, Vişan AnaMaria, Amza Cosmina (din Margineni-Scorniceşti), Bercovici Crina, Monenciu Rodica, Mada Maria, Briscan Gabriela, Szabo Hajnalka, Tudor Mirela (din Beiuş, Bihor), Iuliana Ciubuc, Oprea Simona, Balan Lavinia (Buşteni), Burtoiu Daniela (Piteşti), Marian Voinea, Dumitru Savulescu (Bucureşti), Bekir Dişli(Turcia). In ziua de 14 martie aproximativ 500 de şcoli din întreaga lume vor marca Ziua Internaţională a numărului Pi sub coordonarea prof: Trasca Iuliana , Ciubuc Iuliana si Porombrica Maia.Importanţa cunoaşterii numărului Pi, promovată în proiect, va permite valorizarea la elevi a unor aptitudini prin activităţi extracurriculare.
În luna martie 2014 fiecare şcoală va fi sub influenţa matematicii. Elevii vor elabora referate, prezentări PowerPoint ,avînd ca temă informaţii despre numărul Pi, expoziţii de afişe pe tema dată. Deja partenerii din România şi Moldova au confecţionat mărţişoare "PI" , au compus poezii pentru numarul pi (Pentru memorarea mai facila a cit mai multor zecimale ale numarului Pi) s-au intocmit, în diferite limbi, tot felul de fraze, zicale, poezioare etc. Elevii cu interes orit în studierea matematicii au posibilitatea să comunice on-line cu colegii săi din alte ţări. Impactul implementării proiectului este vizibil: Consolidarea relaţiilor dintre cadrele didactice din şcolile implicate; Consolidarea relaţiilor dintre scolile din ţările implicate în proiect; Imbogăţirea cunostiinţelor despre numărul Pi; Implicarea membrilor comunităţii în activităţi comune; îmbogăţirea experienţelor didactice. Proiectul este viabil şi reprezintă un prim pas făcut în sensul desfăşurării şi a altor activităţi comune care au ca scop redescoperirea frumuseţii matematicii.

 Din viata liceului